Simptomele de rinită (indiferent dacă sunt sau nu asociate cu conjuctivita), spasm laringian si spasm bronsic, fac parte din tabloul clinic de produse alimentare şi alergii prin inhalare. Datorită unei alergii la polen, rinoconjuctivita tripleaza riscul de alergii alimentare. Acest risc este legat de numeroase reacţii încrucişate între polen si alergeni alimentari.
Simptomele de conjunctivită sunt: ochi roşii şi ardere, fotofobie, senzaţie de corp străin, mâncărime oculară care cauzează zgarieturi, producţia de lacrimi (lăcrimare), acumularea anormala de lichid în pereţii vasului conjunctival prin stratul de sânge (edem).
Simptomele de rinită alergică sunt: congestia mucoasei nazale (inflamaţie a mucoasei), picurare nazala, producţie mucozitati, nas înfundat, mâncărime nazală, simptome de conjunctivită, tuse, complicaţie cu faringită (dureri în gât) şi de dezvoltare a oboselii, depresie, probleme de memorie, iritabilitate, dureri în regiunea gâtului, cephalgia (dureri de cap), migrene.
Astmul este frecvent la subiecţii cu alergii alimentare. Acesta este fie un simptom sau o stare asociată. În ambele cazuri, astmul constituie un important factor de risc. Simptomele de astm sunt secundare la ingestia de alimente de cauzalitate, dar şi după inhalarea particulelor din aer alergene, sau ambele mijloace de expunere împreună.
Astmul este o boală cronică a bronhiilor, cu variaţia fazelor acute si cronice, si cu semne clinice recurente de rezistenţe diferite (uşoară, moderată, severă, fază critică). Simptomele majore sunt problemele respiratorii – dificultăţi de respiraţie, tuse, sunete caracteristice, obstrucţia fluxului de aer. Boala s-ar putea să înceapă cu o simptomatologie pasagera, cel mai probabil trecuta cu vederea.
In timp insa, simptomele devin din ce în ce mai vizibile şi enervante, acestea pot fi mai mult sau mai puţin severe – obstrucţia căilor respiratorii este, de obicei, reversibila; cu toate acestea, dacă este lăsat netratat, astmul poate duce la inflamarea cronică a plămânilor şi la obstrucţii ireversibile.
Bronhospasm şi fluxul de aer obstrucţionat este urmat de o uşoară tuse fără respiraţie şuierătoare (sunete caracteristice respiratorii) si dispnee. Prin atacuri de astm vor aparea in timp dificultăţi de respiraţie, dispnee, respiraţie şuierătoare, senzaţie de constricţie toracică, tuse, sputa de producţie.
Etapele critice necesită o intervenţie de urgenţă. Simptomele critice sunt la fel, dar ele se repetă cu intensitate mai mare, dificultăţi de respiraţie cu tonalitate înaltă, sunete rhoncus pulmonar, sunete anormale de respiraţie, respiraţie şuierătoare, tahicardie, puls paradoxal, dificultate în respiraţie, evazata nazale, dureri în piept, anxietate, lipsa de oxigen, transpiraţii, pierderea cunoştinţei, stop respirator şi deces posibil.